Central and Eastern European Forum of Young Legal, Political and Social Theorists, ediția a 10-a, la Facultatea de Drept din Timișoara. Câteva impresii
Dr. Alexandra Mercescu
Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara
Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara a găzduit în datele de 3 și 4 mai conferința „Constitutional Identity and Social Memories in Central and Eastern Europe”, prilejuită de organizarea la Timișoara a ediției a 10-a a Central and Eastern European Forum of Young Legal, Political and Social Theorists.
CEE Forum, inițiat de un grup de tineri cercetători, în 2008, se dorește o platformă deschisă de gândire critică și interdisciplinară a dreptului unde sunt invitați să participe cercetători care provin din Europa Centrală și de Est, studiază sau lucrează în regiune sau au un interes de cercetare în legătură cu acest spațiu cultural. Până în prezent, conferința anuală a Forumului s-a desfășurat în Polonia, Ungaria, Germania, Slovenia, Croația și Bulgaria, reunind tineri cercetători cu diferite perspective disciplinare și metodologice, precum și profesori invitați de la universități prestigioase din Europa.
În 2018, Facultatea de Drept din Timișoara și-a asumat misiunea de aduce pentru prima oară în România acest eveniment, fiind principalul organizator al ediției aniversare ce împlinește un deceniu de prezență neîntreruptă a conferințelor CEE Forum în spațiul central și est european, prin această manifestare, Facultatea de Drept din Timișoara propunându-și totodată să aducă o contribuție științifică și culturală la sărbătorirea Centenarului Marii Unirii.
Tema de anul acesta a adus în discuție, printre altele, subiecte de larg interes, precum turnura iliberală în politica globală, provocările la adresa statului de drept sau identitatea constituțională a țărilor din Europa centrală și de Est din perspectiva integrării europene.
În deschiderea conferinței au luat cuvântul prof. univ. dr. Lucian Bercea, decanul Facultății de Drept din Timișoara, av. dr. Florentin Țuca, fondator și managing partner al Țuca Zbârcea & Asociații, partenerul principal al evenimentului, și, din partea comitetului de organizare, dr. Alexandra Mercescu, asistent de cercetare în cadrul Facultății de Drept din Timișoara.
Prima zi a conferinței s-a bucurat de prezența a doi keynote speakeri importanți, profesorul Zoltán Szente, de la Universitatea Națională de Administrație Publică și Academia de Științe a Ungariei, și Carsten Zatschler, director al Direcției de afaceri juridice din cadrul EFTA Surveillance Authority și Fellow al King’s College London. Primul intervenient a prezentat noțiunea de identitate constituțională din punct de vedere teoretic, trecând în revistă diferite curente de gândire și evocând relația dintre identitatea constituțională și identitatea națională. De asemenea, profesorul Szente a avertizat asupra unor posibile riscuri legate de folosirea acestei noțiuni, spre exemplu în situația utilizării ei pentru a bloca implementarea dreptului european, noțiunea de suveranitate fiind, din perspectiva sa, mai puțin susceptibilă să genereze astfel de pericole. Ca atare, se impune, în opinia profesorului Szente, o utilizare precaută a noțiunii de identitate constituțională al cărei caracter dinamic invită la o evaluare constantă a scopurilor pentru care se recurge la acest concept.
Cel de-al doilea intervenient, Carsten Zatschler, practician și specialist în dreptul Uniunii Europene, având o bogată experiență, dobândită, printre altele, în cadrul îndelungatei sale activități la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a abordat chestiunea identității constituționale a statelor membre ale Uniunii Europene din perspectiva pragmatică a integrării europene, subliniind importanța unor analize punctuale ale deciziilor Curții care nu trebuie interpretate ca punând în pericol tradițiile constituționale ale statelor membre, acestea fiind mai degrabă amenințate de crize externe. De asemenea, Carsten Zatschler a evocat identitatea constituțională în termenii unei permanente negocieri jurisprudențiale, identificarea acesteia fiind, în opinia sa, mai degrabă apanajul istoricilor care vor fi în măsură să o contureze retrospectiv.
Celor două intervenții principale le-au urmat două sesiuni paralele, fiecare cuprinzând trei paneluri în cadrul cărora cercetători din Germania (de la WZB Berlin Social Science Center, Max Weber Kolleg – Universitatea Erfurt sau Universitatea din Göttingen), Franța (Universitatea Clermont Auvergne), Polonia (Universitatea Jagiellonian, Universitatea din Wroclaw), Olanda (Universitatea din Utrecht), Serbia (Universitatea din Belgrad), Ungaria (Universitatea Eötvös Loránd) și România (Universitatea din București, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara) au discutat subiecte precum crizele constituționale recente din Europa Centrală și de Est, conceptul de iliberalism, în special raportat la atacurile aduse statului de drept și sistemului judiciar din Polonia, noțiunea de conștiință juridică cu referire specifică la spațiul central și est european sau identitatea constituțională din perspectiva drepturilor minorităților. În cadrul acestor discursuri, Aleksandra Gliszczynska-Grabias, membru al Academiei de Științe a Poloniei, a pus în evidență necesitatea de a construi o identitate constituțională bazată pe ideea de egalitate și supremație a legii.
Prima zi a conferinței a găzduit și o sesiune plenară în cadrul căreia au intervenit profesorul Serghei Korolyov, de la Academia de Științe din Rusia, și conf. univ. dr. Bogdan Iancu, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Întrebându-se dacă noțiunea de identitate juridică are de fapt sens, profesorul Korolyov a oferit o taxonomie a acesteia, prin prisma categoriilor binare extern vs. intern, substanțial vs. nominal, descriptiv vs. prescriptiv, identitate vs. alteritate, reliefând totodată faptul că perspectiva nominalistă îmbracă forma unui instrument care poate fi pus atât în serviciul unor cauze legitime cât și în cel al unor scopuri contestabile.
Prezentarea profesorului Bogdan Iancu a abordat, printre altele, și constituționalismul etnocentric al statelor din Europa Centrală și de Est, respectiv posibilitatea corectării acestuia de către Uniunea Europeană. Bogdan Iancu s-a arătat mai degrabă sceptic în acest sens, accentuând faptul că, încă din anii 1970, la nivelul Uniunii Europene, a intervenit o instrumentalizare a drepturilor, vizibilă în cazuri precum Melloni sau Internationale Handelsgesellschaft, care subordonează drepturile și libertățile fundamentale unor scopuri pragmatice ce vizează eficiența dreptului unional sau buna cooperare între statele membre.
Ziua de 3 mai s-a încheiat cu alte trei sesiuni paralele care au adus în discuție chestiuni de istorie constituțională (spre exemplu, discursul despre drepturile omului din anii 1980 în spațiul central și est european), rolul dreptului cutumiar și al normelor soft în conturarea identității constituționale sau problematica schimbărilor aduse ordinii constituționale. Dr. Michael Hein, cercetător și cadru didactic la Universitatea din Göttingen, membru al board-ului CEE Forum, a prezentat rezultatele unui studiu empiric de largă anvergură cu privire la clauzele de nerevizuire, analizând decizii ale curților constituționale și ale curților supreme ale tuturor statelor europene din 1945 până în 2016.
Printre variatele concluzii ale cercetării, autorul a pus în evidență faptul că în Europa Centrală și de Est un procent semnificativ din rezoluțiile ce au avut la bază invocarea unei clauze de nerevizuire constituie în fapt intervenții disfuncționale deoarece nu au protejat niciun element fundamental de constituționalism modern.
A doua zi a conferinței, vineri, 4 mai, a reunit în cadrul sesiunii principale doi reputați cercetători, Frank Furedi, sociolog, profesor emerit al University of Kent, și Jiří Přibáň, profesor de drept constituțional la Cardiff University, reputat specialist în sociologia și filozofia dreptului și teoria drepturilor omului.
Profesorul Furedi, autor a 17 cărți publicate la edituri dintre cele mai prestigioase precum Cambridge University Press sau Routledge, tradus în peste 13 limbi, intervenient regulat în presa internațională (articolele sale au apărut în The Guardian, Wall Street Journal, The Times, Daily Telegraph, Harvard Business Review sau Die Welt), a oferit o perspectivă heterodoxă asupra așa-numitelor curente „populiste”, denunțând anti-populismul ca fiind o formă de liberalism iliberal. Astfel, într-o prelegere intitulată „Populism and Its Problem of Popular Sovereignty”, profesorul Furedi a punctat faptul că noțiunea de „populism” spune mai multe despre cei care o folosesc decât despre cei care sunt etichetați prin intermediul ei, înscriindu-se într-un lung șir de discursuri anti-demos care s-au făcut prezente încă de dinainte de a putea vorbi despre apariția democrației înseși. Democrația ridică, pentru profesorul Furedi, în mod esențial, problema consimțământului și a consensului, or, în opinia acestuia, dreptului îi lipsește conținutul moral necesar pentru a le putea fundamenta. Astfel, ordinea politică de după al Doilea Război Mondial a impus ceea ce profesorul Furedi numește o „democrație izolată”, în care deciziile politice sunt delegate unor instituții, democrația fiind limitată și privită ca instrument în atingerea unor scopuri imaginate de elite. Potrivit profesorului Furedi, această formă de democrație a funcționat până aproximativ în anii 1980, fiind ulterior marcată de o dublă criză a legitimității: pe de o parte, ne confruntăm, mai întâi, cu o delegitimare a maselor de către elite, iar, pe de altă parte, va interveni, ulterior, o delegitimare inversă, a elitelor de către mase. Concluzionând că anti-populismul este atât iliberal, cât și anti-democratic, în finalul prelegerii sale, profesorul Frank Furedi a reamintit câteva posibile poziționări critice față de liberalism: toleranța liberală se dovedește de multe ori a nu fi tolerantă (ca în situația cenzurii așa-numitului „hate speech”), diversitatea rămâne un slogan ce funcționează strict la nivel teoretic impunând în implementarea sa mai degrabă o uniformitate de gândire iar realitatea socială devine excesiv de juridicizată, existând astfel riscul anihilării spontaneității imaginației umane.
Cel de-al doilea keynote speech a aparținut profesorului Jiří Přibáň, reputat specialist în drept constituțional, editor al prestigioasei reviste Journal of Law and Society, visiting professor la University of California, Berkeley și contributor regulat în presa cehă și internațională. Discursul său, intitulat „No Identity Without Constitution: A Critique of Political Existentialism and Constituent Power”, a subliniat importanța dezacordului și disputelor pentru democrație, democrația nefiind, în opinia profesorului Přibáň, o soluție sau un scop în sine, ci un proces. Vorbind de pe poziții ideologice diferite de cele ale profesorului Furedi, profesorul Přibáň a contrapunctat, în replică, faptul că populismul este o parte necesară, strategică, a procesului democratic, dar că, în egală măsură, democrația are nevoie și de intervenția experților. Prin urmare, populismul nu este o problemă ci un stil de democrație care se dovedește cel puțin la fel de iliberal ca liberalismul atunci când delegitimează orice formă de opoziție. De asemenea, profesorul Přibáň a evidențiat faptul că legea fundamentală joacă un rol primordial în definirea națiunii, aceasta fiind o creație a statului, circumscris unei constituții, mai degrabă decât invers. Modernitatea, care presupune omogeneitate culturală, este cea care conduce la apariția națiunii, aceasta nefiind însă mai mult decât un fapt istoric iar nu o soluție finală. În acest context, constituționalismul poate exista, deci, dincolo de granițele statului-națiune. În final, profesorul Přibáň a adresat și el o critică liberalismului, diferită însă de cea invocată de profesorul Furedi, susținând că retorica drepturilor este în mod obișnuit greșit considerată ca fiind o formă de discurs moral și utilizată ca atare, deoarece ar fi mai pertinent ca drepturile să fie privite strict din perspectiva unor constructe juridice.
Sesiunile paralele ce au urmat dezbaterii principale au abordat problematica drepturilor fundamentale ca element al identității constituționale, chestiunea etno-naționalismului înscris în constituțiile central și est europene sau diferite aspecte de drept administrativ susceptibile să contureze ordinea constituțională. Discuții interesante s-au purtat și în cadrul sesiunii de comunicări intitulată „Judicial Dialogue in the European Union” moderată de conf. univ. dr. Raluca Bercea (Universitatea de Vest din Timișoara) la care au participat dr. Andreas Orator (Vienna University) și Karolyi Benke (Curtea Constituțională a României).
Urmând structura tradițională a Forumului, conferința de anul acesta a inclus în program un panel general de filozofie și sociologie a dreptului, moderat de dr. Alexandra Mercescu (Universitatea de Vest din Timișoara), în cadrul căruia au fost atinse problematici precum filozofia lui Habermas în construcția modernității, noțiunea de „principiu juridic” sau „aculturație juridică” și problematica epistemologiei juridice și a surselor de drept în țările foste comuniste.
În cea de-a doua zi a manifestării a avut loc și o sesiune plenară în care s-au discutat realizările CEE Forumului în cei 10 ani de la prima conferință ce s-a desfășurat la Katowice, în Polonia, și provocările ce vor urma, propunându-se totodată linii directoare pentru viitor. Dr. Bálazs Fekete, unul din membrii veterani ai Forumului, a făcut o trecere în revistă a celor mai importante momente în dezvoltarea acestuia. S-a constatat o evoluție pozitivă constantă în ceea ce privește numărul de participanți, conferința organizată la Timișoara anul acesta atrăgând cel mai mare număr de participanți de până acum. Printre succesele notabile ale acestui eveniment, unic în Europa centrală și de est prin caracterul său interdisciplinar, se numără publicarea la prestigioasa editură Peter Lang (http://www.cee-forum.org/yearbook) a unei colecții speciale dedicate Forumului ce cuprinde până în acest moment 7 volume, acestea fiind rezultatul unei selecții de contribuții din cadrul fiecărei conferințe. Printre volumele editate amintim aici: Gárdos-Orosz, Fruzsina/Fekete, Bálasz (eds.), Central and Eastern European Socio-Political and Legal Transition Revisited, Frankfurt/M, Peter Lang, 2017; Belov, Martin (ed.), Global Governance and Its Effects on State and Law, Frankfurt/M, Peter Lang, 2016; Burazin, Luka/Gardašević, Đorđe/Sardo, Alessio (eds.), Law and State. Classical Paradigms and Novel Proposals, Frankfurt/M, Peter Lang, 2015; Cserne, Péter / Könczöl, Miklós / Soniewicka, Marta (eds.), The Rule of Law and the Challenges to Jurisprudence. Selected Papers Presented at the Fourth Central and Eastern European Forum for Legal, Political and Social Theorists, Frankfurt/Main, Peter Lang, 2014.
În concluzie, identitatea constituțională nu a fost definitiv definită sau exhaustiv explicată pe parcursul celor două zile ale conferinței, ci ea s-a aflat într-o permanentă negociere de sensuri purtate de o pluralitate de viziuni. Astfel, evenimentul de la Timișoara a fost onorat de prezența unor invitați de marcă, a căror diversitate disciplinară, ideologică și culturală a făcut posibilă înaintarea în dialog și a stimulat reflecții dintre cele mai interesante. Reunind peste 70 de participanți din 15 țări, evenimentul a încurajat confruntarea perspectivelor juriștilor cu cele ale sociologilor, politologilor sau filozofilor, sau ale unor consacrați universitari din domeniul dreptului ori al sociologiei cu cele ale unor mai tineri cercetători, într-o atmosferă deschisă, de celebrare a libertății de exprimare academică și de critică constructivă, care a demonstrat că universitățile sunt capabile să demoleze zidurile pe care propriile comunități epistemice au tendința să le erijeze.
